Literatura germana si literatura romana se completează reciproc?

Credeți că există cărți scrise de autori diferiți, dar care se aseamănă atât de mult încât s-ar putea spune că sunt cărți-pereche? Criticul literar Elisabeta Lăsconi susține că da, există! Iar noi, cei din Asociația Gutenberg, absolvenții unor licee cu predare în limba germană, suntem de acord cu ea! Am putea chiar spune că literatura germana si literatura romana se completează reciproc!

De ce? Fiindcă citind atât opere în limba germană, cât și în limba română, am realizat că există câteva cărți, care, deși scrise în culturi și epoci diferite, rezonează extraordinar de bine. Nu știm exact cum să explicăm aceste coincidențe. Am putea pune totul pe seama spiritului secolului. De menționat este, totuși, că, în ciuda asemănărilor surprinzătoare, fiecare creație e unică în felul ei.

Le recomandăm elevilor de liceu să citească și să compare următoarele opere. Suntem convinși că vor rămâne la fel de surprinși ca noi! Și, pentru a le da adolescenților un imbold, le oferim un preview al acțiunii.

Inimi cicatrizate de Max Blecher vs. Muntele vrăjit (Der Zauberberg) de Thomas Mann

Ambele romane ne introduc într-un univers al bolii, al sanatoriului. Tânărul student român la Paris, Emanuel, află în urma unui consult medical că suferă de o boală cruntă: tuberculoză osoasă. Astfel, el se internează la sanatoriul de la Berck sur Mer, o comună din Franța. Timp de 10 ani acesta va fi imobilizat la pat, într-un corset de ghips inflexibil. Acesta îi va da un aspect de mumie, o „mumie vie”. Sanatoriul se transformă dintr-un loc pentru bolnavi într-o „otravă subtilă”. Nici măcar pacienții care își revin nu reușesc să se desprindă de acel loc.

Și romanul lui Thomas Mann prezintă destinele pacienților dintr-un sanatoriu. Personajul principal, Hans Castorp, merge să-și viziteze vărul la un sanatoriu din Davos, Elveția. Ajuns acolo, descoperă o lume străină de tot ce văzuse și trăise până atunci. Este vorba de o lume în care timpul însuși se scurge altfel. El află că și el este bolnav și că va trebui să rămână mai mult timp acolo. Înainte să fi trecut cele trei săptămâni de ședere, Hans Castorp este deja un alt om. După fiecare control i se prelungește perioada de tratament. Prin urmare, el ajunge să stea șapte ani în acest sanatoriu.

Copie sau original?

Dacă la Max Blecher bolnavii sunt văzuți ca niște marionete, la Thomas Mann pacienții sunt înnobilați prin boală. Bolnavii din Inimi cicatrizate, deși nu mai pot scăpa de „microbul” existenței lor în sanatoriul acela, fac eforturi extraordinare de recuperare a vieții de dinainte. În schimb, cei din Muntele vrăjit se resemnează în fața situației lor. Ba chiar evoluează psihic și spiritual pe această cale.

Romanele seamănă atât de mult, încât s-a spus că Inimi cicatrizate (1937) ar fi, de fapt, o imitație a romanului Muntele vrăjit (1924). Este romanul lui Max Blecher o copie a romanului lui Thomas Mann? Literatura germana si literatura romana se completează sau se copiază reciproc? Aceasta e întrebarea! Cu siguranță veți afla răspunsul dacă veți citi romanele!

Bine de știut: S-au făcut filme după ambele romane! Haideți să citim cărțile și să vedem dacă filmele redau acțiunea așa cum ne-am imaginat-o noi!

Enigma Otiliei de George Călinescu vs. Afinitățile elective (Die Wahlverwandschaften) de J.W. von Goethe

Centrul acțiunii din ambele romane îl reprezintă personajele feminine. Și până și numele lor sunt identice: Otilia și Ottilia. Ambele Ot(t)ilii sunt sărace, ba chiar orfane. Totodată, ele se simt ca niște străine, având în vedere că una se află într-un castel, iar cealaltă într-o casă, ambele sub protecția unui tutore. În Enigma Otiliei (1938) e vorba despre moș Costache, al doilea soț al mamei Otiliei, iar în Afinitățile elective (1810) despre Charlotte, prietena mamei Ottiliei. Caracteristica principală a ambelor Ot(t)ilii este energia de care dau dovadă, reușind să-i „farmece” pe aproape toți din jurul lor.

Cupluri problematice

Otilia lui Călinescu îi impresionează atât pe Felix (nepotul lui moș Costache, student la Medicină), cât și pe Leonida Pascalopol (prieten de familie influent). Între Felix și Otilia se dezvoltă o relație de prietenie și atașament. Felix îi mărturisește Otiliei ceea ce simte pentru ea, dar ea tratează situația copilărește. Și Stănică Rațiu, și Titi Tulea se simt atrași de ea.

După mai multe întâlniri cu Ottilia, unele puse la cale chiar de Charlotte, cuplul Eduard-Charlotte al lui Goethe se desparte. Eduard se îndrăgostește de Ottilia, iar între Charlotte și căpitanul Otto (un alt personaj important din acest roman) își face simțită prezența atracția. În preajma Ottiliei apar de-a lungul romanului încă doi tineri.

În jurul ambelor Ot(t)ilii gravitează mai multe personaje masculine. Încă o caracteristică comună celor două personaje feminine este pasiunea pentru muzică: Otilia cântă la pian, iar Ottilia la clavecin. Celor două le corespund pasiunea pentru flaut a lui Pascalopol și a lui Eduard. În schimb, în timp ce Eduard și Ottilia comunică prin muzică, prin armonia dintre clavecin și flaut, între Otilia și Pascolopol nu există complementaritatea aceasta. La pian Otilia este singură, nu are nevoie să fie acompaniată. Acest lucru se va observa și în relația lor.

Dacă v-am stârnit curiozitatea și vreți să aflați ce alte corespondențe inedite mai există între cele două romane, vă invităm să le citiți!

Moara lui Călifar de Gala Galaction vs. Biografie indiană (Indischer Lebenslauf) de Hermann Hesse

Nuvela fantastică Moara lui Călifar a fost publicată în 1902. Povestirea Biografie indiană apare în 1943 în capodopera lui Hermann Hesse, intitulată Jocul cu mărgele de sticle.

În centrul nuvelei lui Gala Galaction stau două personaje: băiatul Stoicea și morarul Călifar. Stoicea e un băiat voinic, dar fără familie. El merge la moara lui Călifar și-i cere acestuia să-l îmbogățească. Totodată el știa că  iazul acestuia ascunde tot felul de comori cu care Satana îi ispitește pe cei dornici de avere. Morarul îl poftește la masă și îl trimite să se spele. În timpul în care își azvârle apă în obraji, Stoicea trăiește o întreagă viață: o salvează pe Tecla din ghearele unui urs și apoi ajunge omul de încredere al boierului Rovin, tatăl fetei. Apoi se însoară cu Tecla și primește de la socrul său cea mai mare dintre moșiile rovineștene. Să fi fost adevărat sau doar o închipuire? Rămâne la latitudinea voastră, dragi elevi, dacă vreți să aflați adevărul!

Dasa, personajul principal al lui Hermann Hesse din această povestire, este fiul cel mare al lui Ravana, un demon care luase înfățișare omenească și trăia pe malul Gangelui ca prinț războinic. Mama lui Dasa moare devreme, iar orfanul stă în calea mamei vitrege și a fiului ei, Nala, așa că un brahman înțelept îl încredințează unui păstor care păzea cireada de vaci. Și în acest fel Dasa ajunge în pădure, în preajma unui yoghin. Astfel, el începe să viseze că devine și el sihastru și maestru în yoga. Apoi se îndrăgostește de frumoasa Pravati și se căsătorește cu ea. Ei sunt extrem de fericiți, dar sosirea lui Nala schimbă tot. Ce se întâmplă mai departe? Rămâne de citit!

Diferite, dar în același timp la fel

Deși aparțin unor culturi diferite, narațiunile urmăresc, de fapt, aceeași idee: Stoicea și Dasa își caută împlinirea și fericirea în ordinea materială a existenței, ne explică Elisabeta Lăsconi. O vor găsi oare? Sau nu? Citiți și veți afla!

Concert din muzică de Bach de H.P. Bengescu vs. Grand Hotel (Menschen im Hotel) de Vicki Baum 

Romanul Concert din muzică de Bach (1927) este al doilea volum din seria Ciclul Hallipilor. Celelalte romane din acest ciclu sunt: Fecioarele despletite, Drumul ascuns, Rădăcini. Acțiunea celor patru volume se concentrează în jurul familiei Hallipa. Acțiunea romanului se petrece în București, în primii ani de după Primul Război Mondial. Romanul îi prezintă pe membrii familiei Hallipa mutați de la Prundeni în capitală.

Divorțată de Doru Hallipa, frumoasa Lenora se căsătorește cu medicul Walter, continuând să o întrețină pe Coca-Aimée, fiica ei cea mică. Fiica cea mare a Lenorei, Elena, se căsătorește cu milionarul George Drăgănescu ca să se răzbune pe fostul ei logodnic. Prințul Maxențiu cedase farmecelor surorii ei vitrege, Mika-Lé. Soții Drăgănescu răscumpăraseră moșia Prundeni pe care Doru Hallipa o vânduse mai demult. Având avere și prestigiu social, Elena Drăgănescu și-a transformat saloanele casei sale în spații pentru recepții mondene la care participau oameni importanți din capitală. Acolo erau organizate nu numai serate muzicale în fiecare joi, dar și două concerte anuale cu mulți invitați. În acea toamnă era programat să aibă loc un concert din muzică de Bach. Acesta ajunge, în cele din urmă, să fie amânat de mai multe ori. Oare de ce? Vă lăsăm pe voi să investigați!

Eternul mister feminin

Acțiunea romanului german (1929) se petrece loc într-un hotel de lux din Berlin. Ne sunt prezentate interacțiunile celor care înnoptează acolo. Fiecare oaspete al hotelului duce o viață complicată. Cititorului i se face cunoștință de la începutul romanului cu celebra balerină Grusinskaja. Problema este că apogeul ei profesional a trecut. Tocmai de aceea publicul nu mai vine într-un număr mare la spectacolele ei. Pe tot parcursul romanului este descrisă depresia prin care trece aceasta, fiindcă ea nu este în stare să accepte că ar trebui să se retragă de pe scenă. Un alt personaj important este secretara Flämmchen care este pregătită să facă diverse compromisuri pentru a evolua din punct de vedere material. Cum procedează oare domnul Otternschlag, baronul Gaigern, ajutorul de contabil Kringelein și directorul general Preysing când au de-a face cu personalitățile complexe ale acestor două femei? Noi credem că merită să aflați răspunsul!

P.S. Personajele feminine sunt deliciul ambelor romane, iar ecranizarea romanului Grand Hotel din 1932 a fost un real  succes!

După ce veți citi aceste cărți, credem că veți realiza cât de asemănătoare sunt literaturile celor două culturi. Într-adevăr, putem spune că literatura germana si literatura romana se completează reciproc!

Dacă v-ar plăcea să aflați ce alte cărți inedite are de oferit literatura germană, cum a fost în taberele de germană sau să știți cât mai multe despre echipa noastră, vă invităm să accesați paginile https://tabaradegermana.ro/literatura-germana-pentru-copii-si-adolescenti, www.tabaradegermana.ro și www.gutenberg.ro.
Doriți să fiți la curent cu activitățile pe care le desfășurăm? Doriți să ne faceți vreo sugestie? Vă invităm să ne urmăriți pagina de Facebook, Asociația Gutenberg. Sperăm să ne vedem cât mai curând!